Văd pe buzele multora întrebarea „Este România pregătită de...?” (epidemii, crize economice, războaie, intrarea în diverse alianțe, ieșirea din diverse buclucuri ș.a.m.d.). Când, recent, m-a întrebat cineva despre asta i-am răspuns că nu e chiar relevant dacă România e pregătită.
O posibilă țintă pentru medicamente a fost identificată în recent descoperita proteină a virusului SARS-CoV-2, cel care cauzează boala descoperită în 2019 și numită COVID-19.
Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca își mută activitatea didactică în mediul online, până la data de 15 martie, pentru a reduce riscul de răspândire a infecției cu coronavirus.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a dat câteva informații publicității ieri, referitor la situația din Italia și creșterea numărului de cazuri confirmate de infecție cu noul coronavirus.
Primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat că Primăria a pus la dispoziție un spațiu unde vor fi ținute în carantină, timp de 14 zile, persoanele suspectate de coronavirus.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat recent că epidemia cauzată de noul coronavirus din China reprezintă o urgenţă pentru sănătatea publică la nivel mondial.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat o declarație, ca urmare a cazului confirmat de infecție cu 2019-nCoV, raportat recent în Germania.
Autoritățile europene din domeniu au elaborat ghiduri și proceduri pentru supravegherea populației, în vederea depistării infecției cu noul coronavirus 2019-nCoV.
A mai trecut un an, acel 2019 în care observam o ușoară scădere a consumului de antibiotice – nu mai suntem primii în Spațiul European, am ajuns pe locul cinci! E ceva, dar mai sunt multe de făcut. Cât de mult?
Zeci de cazuri de pneumonie din orașul chinez Wuhan ar putea fi cauzate de un nou membru al familiei de virusuri care au determinat epidemiile SARS și MERS, conform OMS.
Care este rolul infecţiei bacteriene în declanşarea, incidenţa şi severitatea exacerbărilor de astm bronşic? Într-un amplu articol, din care în acest număr puteţi citi prima parte, prof. dr. Evelina Moraru răspunde la întrebare, trecând în revistă cele mai noi studii internaţionale în domeniu.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe